In asteptarea meciului, am urmarit RAI International. La una din rubrici sunt relatate doua violuri petrecute in Italia, asupra unor turiste din Olanda si Germania. Violurile au avut loc in zone nepopulate unde chiar nu inteleg ce dracu cauta un turist, daca nu cumva o cauta cu luminarea. Dar nu la asta as vrea sa ma refer, desi multe nenorociri ar putea fi evitate, daca am accepta ideea ca ni se poate intimpla si noua. Din pacate, devenim constienti, fix dupa. Relatarea respectiva a fost urmata de o dezbatere, in care s-a discutat despre frica femeilor violate de-a reclama violul. Am schimbat canalul, dar intrebarea a persistat “Frica de cine?”

Vorba e ca sunt multi idioti. Nu unu’, nu o suta. Milioane. De ce? Pentru ca avem o mentalitate de capra riioasa. Noi cu bube, noi cu fite. Scenariu: o femeie e violata.  Actiune imediata: femeia se adreseaza autoritatilor. Repercursiunile scenariului: suferinta si umilinta violului e nimic, comparativ cu umilinta si suferinta pe care i-o va produce societatea noastra de cacat. Sa ma explic? In primul rind, femeia va participa la un proces lung si umilitor, in care toate momentele de groaza, prin care a trecut, vor fi reactualizate, disecate si explicate in cele mai jenante, dureroase si jignitoare detalii in fata unei asistente si a criminalului. Avocatul apararii va sugera, fara scrupule, complicitatea ei si nu numai atit, va incerca sa o incrimineze, ca fiind factorul provocator care i-a incitat inocentul client. Sa spunem ca pina la urma, cu ceva noroc, se lasa cu o condamnare. Veti spune, ei vezi, totul s-a terminat cu bine. Binele cui? Femeia va fi si ea condamnata, dar pe viata. Nu de juriu sau judecator, ci de societate. Va ramine pentru totdeauna o femeie stigmatizata si daca nu-si va lua cimpii sa plece in cele patru zari, va ramine in ochii tuturor, “violata”. Da, evident ca toata lumea va recunoaste faptul ca nu a avut nici o vina si tot atit de bineinteles, toti o vor compatimi in gura mare, pentru a o birfi in soapta. Nimeni nu-i va arata simpatie si toti o vor ocoli ca pe-o ciumata. Iar pe linga toate astea, barbatii vor deveni mult mai agresivi si mai vulgari, ca si cum ar fi singura fututa de pe glob. Statutul ei se va transforma, in mintea oricarui cetatean “onorabil”, in binecunoscutul statut de ”curva” Multi cititori vor spune ca bat cimpii, dar daca baiatul unora ar dori sa se insoare cu o femeie care-a fost violata, ce-ar spune? Ce-ar gindi? Si hai sa presupunem ca ar fi fortati sa accepte situatia, ce-ar spune la primul argument mai dur pe care l-ar avea cu nora? Poate, “curvo”? Pe de alta parte, ce barbat ar dori sa se casatoreasca cu o femeie care a fost violata?  Cunoasteti vreunul? Nu mai cautati, va spun eu, NU. Sau ce casatorie credeti voi ca ar continua in mod firesc, dupa ce sotia a fost violata? Desi ne pretindem civilizati, rationali, si lipsiti de prejudecati, aflati va rog, ca nu suntem. Si sa nu uitam, ca de exemplu, in iubitorul Islam, femeia violata e ucisa. Asta ca sa dovedim cit de barbari am intrat in secolul XXI. Si atunci ma intreb, nu cumva noi suntem cei care incurajam violul prin comportamentul nostru primitiv? Nu cumva noi suntem cei ce condamnam victima? De ce credeti ca o femeie violata prefera sa-si ascunda durerea si sa-si sufoce dorinta de justitie? De frica cui? Eu zic ca de frica noastra. Ce e pina la urma moralitatea de care se face atita caz? Exista?

Nota. Nu pretind ca as fi o exceptie de la regula.