Totul era pregatit si in cooler. Bautura-n gheata, sa se simta si ea bine, iar haleala deasupra. Gratar aducea Marian, asa ca, pe cai! Vremea fiind superba si traficul relaxant, intr-o juma’ de ora am fost la intrarea-n parc. Parcul asta era prin Scarborough si chiar pe malul lacului. Zona misto si ingrijita, ca de fapt toate parcurile Canadei. Ne intilnim cu ceilalti, vreo cinci familii si ne asezam cartierul general cit mai aproape de lac, dar ascunsi printre copaci de arsita amiezii ce va sa vina. E si cum stateam noi la o berica si-o gargara, inainte de-a ne apuca de gratare,numai ce apar, in vecinatatea noastra, citeva familii de imbroboditi. Imbroboditi la propriu, ca altfel n-aveai cum sa-ti dai seama daca-s si redusi. Multa atentie nu le-am acordat la inceput, pentru ca sunt destui prin partea locului, asa ca nu mai prezinta o curiozitate pentru nimeni, mascatii astia. Dar chestia cu ignoratul a tinut pina in momentul in care s-a trecut la segregarea sexelor. Barbatii au cules de prin parc vreo 10-15 mese de picnic, ca omul prost si fara respect pentru ceilalti, si le-au pus una linga alta, formind un fel de scena, pe care s-au asezat imbroboditele cu curul, ca la ei unde-i curu-i si mincarea. Dar stafiile astea negre nu s-au apropiat de platforma pina cind nu s-au indepartat barbatii. Astia de pe urma, dupa ce au terminat treaba, s-au retras la vreo 10 metri de ele, unde era un gratar fix si si-au tras vreo doua mese la care stateau civilizat cu curul pe banca. Cotoroantele, s-au asezat, cum spuneam, turceste sus pe mese si au inceput sa croncaneasca pe limba lor hirsiita, de parca se pregateau sa scuipe. In timpul asta, copiii faceau naveta intre cele doua tabere hranind si adapind cireada. Spun cireada, nu pentru ca asta le consideram noi, ci pentru ca asa erau tratate de sotii care nu le adresau nici o privire, cu atit mai putin un cuvint. Comunicarea  se realiza strict prin intermediul copiilor. Problema pe care o am cu ipocritii astia redusi mintal, e ca numai pe neveste le trateaza ca pe vaci. Cu restu’ blondelor uita de habotnicie, si le trateaza cu o politete si-o atentie excesiva, de parca alea n-ar avea ciclu menstrual. Interesanta religie sau cel putin, interpretarea ei. Stiu. Nu-i frumos sa casti gura ca prostu, dar pe bune ca ramasesem prosti cu totii, de ceea ce se desfasura la o aruncatura de bat in fata noastra. Evident ca am studiat fiecare miscare de trupe, sa vedem cam pina unde a ajuns dezvoltarea mentalitatii umane, fara ca noi sa ne fi dat seama. E si asteptarea ne-a fost resplatita pe deplin. Dupa ce au fost furajate si adapate, joienile sau deplasat, asa imbracate pina-n dinti, inspre lac, trecind pe linga noi, umplindu-ne de stupoare. Unde s-or duce neica si de ce, ca wc-urile sint in directia opusa sensului lor de deplasare? Le-am urmarit, curiosi fiind, sa vedem ce ginduri au. Bai si unde nu incep dragutele de ele sa intre una cit una in apa, asa imbracate cum erau, de dracu s-a mai apropiat de lacul ala. Cind le-a ajuns apa pe la briu, s-au apucat sa se stropeasca si sa rida facind nota discordanta cu costumatia lor funebra. Realitatea e ca ele, asa cum aratau, faceau nota discordanta cu tot ce le inconjura, apa, iarba, soare… Evident ca la aceasta ultima demonstratie de pudoare orientala, falcile noastre au inceput sa atirne incontrolabil, ca testicolele berbecilor. Si ca sa nu cumva sa ne revenim din soc toata saptamina, au lasat in urma lor, cind in fine s-au hotarit sa se duca la dracu sa-i ia, o mizerie crunta. Singurul lucru imbucurator e ca noi ne-am apucat de mincat mult mai tirziu. Astfel incit nici unul din noi nu a vomat, desi motive ar fi fost cacalau.